Totul a început acum 3 ani [și ceva], când am fost cuminte [:D] și am primit de la Moș Crăciun 3 pachețele de argilă polimerică- roz, albastră și albă [fix culorile mele preferate-not!]. Așa am început experimentele cu misterioasa plastilină. Pentru început am făcut doi ursuleți îmbrățișați [nu chicotiți, încă experimentam, da?], care au ieșit foarte drăguți. Atâta doar că au rămas fără lăbuțe și unuia i-a căzut capul. În rest... foarte simpatici.
Din experiment în experiment, am ajuns la oițe și am descoperit o întreagă obsesie pentru ele din partea prietenelor mele și a prietenelor-prietenelor mele. Și din oiță în oiță, am ajuns să fac o înteagă turmă.
Pe 27 februarie 2009, adică fix acum 3 ani, colega de cameră m-a introdus în lumea Breslo și m-a îndemnat să-mi fac și eu un magazin [ea avea deja unul cu gentuțe]. Numele magazinului l-am ales fără să clipesc [eram convinsă că se poate schimba], după adresa cea noua de mail foam_bubbles, aleasă la rândul ei după titlul unui articol legat de arhitectură pe care îl citisem atunci - Vecinătatea între/întru bule de spumă [suna bine FoamBubbles]. Era o adresă nouă, pe care urma să o folosesc doar pentru căutarea unei colege de apartament. Dar uite că o folosesc și astăzi, pentru alte scopuri, însă.
La început lucram doar cu Fimo [argilă polimerică]. Era iarnă și camera mea era mare și rece, întrecută doar de mâinile mele înghețate. Ca să pot modela argila foloseam un foen, cu care să-mi încălzesc mâinile și materialul [dacă e rece, se sfărâmă- argila, nu mâinile]. Ce vremuri! N-aș mai putea face așa ceva, acum. :)